Primele cercetari sunt legate de insasi etapa constituirii Muzeului Satului. Pentru realizarea si deschiderea expozitiei permanente in aer liber, profesorul Dimitrie Gusti (intemeietorul muzeului si fondator al Scolii Sociologice de la Bucuresti) si colaboratorii sai din cadrul Scolii Sociologice de la Bucuresti, intre care Henry H. Stahl, Anton Golopentia, Mircea Vulcanescu, organizeaza - si prin antrenarea unor studenti: M. Pop, Gh.Focsa, T.Herseni etc. - campanii de cercetari monografice, cu caracter interdisciplinar, in diferite sate din tara. Desfasurate in perioada 1925-1936, in satele Goicea Mare, jud.Gorj (1925); Rusetu, jud.Buzau (1926); Nereju, jud.Vrancea (1927); Fundu Moldovei, jud. Suceava (1928); Dragus, jud.Brasov (in doua etape: 1929 si 1932 ); Runcu, jud. Gorj (1930); Cornova, Basarabia (1931) etc., cercetarile au vizat cunoasterea complexa a vietii rurale, atat a cadrelor acesteia (cosmologic, biologic, istoric, social, psihologic), cat si a manifestarilor specifice (spirituale, economice, juridice, politice etc.), toate acestea servind ca baza stiintifica in identificarea si achizitionarea de monumente de arhitectura populara si de piese de inventar reprezentative din punct de vedere al criteriilor propuse. Toate aceste cercetari au facut posibila realizarea in 1936 a unui muzeu reprezentativ pentru cultura si civilizatia satului romanesc de pana la cel de al doilea razboi mondial.

Concepute ca un experiment interdisciplinar inedit, comentat si azi favorabil în Europa si S.U.A., cercetarile monografice initiate de Gusti au avut ca leit-motiv legatura permanenta dintre "cunoastere" si "actiune". Din aceasta perspectiva, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" este rezultatul "actiunii", explicit afirmata, de a demonstra global structura sociologica a satului românesc.

Campaniile de cercetare au continuat, asa cum era si firesc, si dupa 1936 prin investigarea unui numar mai mare de sate din cadrul aceleiasi zone. Desi acest proiect nu a fost decat partial realizat, pe baza materialelor adunate din cercetarile monografice finalizate, s-a publicat un volum sintetic despre cele "60 de sate" supuse actiunii de investigatie sociologica. Din cercetarile anterioare - cele care au dus la crearea Muzeului Satului - au rezultat monografiile: "Nerej, un village d'une region archaique", H.H.Stahl si C.Brailoiu; "Dambovnicul,o plasa din judetul Arges", M. Pop si A.Golopentia; "Cununa din satul Sant" (1936), H.H.Stahl si C.Brailoiu; "Dragus, un sat din Tara Oltului.Manifestarile spirituale, credinte si rituri magice." (1944) a Stefaniei Cristescu Golopentia etc.

Din dorinta de a extinde aria investigatiilor si la romanii din afara granitelor tarii,cu intentia vadita de a ilustra in muzeu si caracteristicile acestora, prof. Dimitrie Gusti organizeaza, in perioada 1941-1942 campanii de cercetare in sate cu populatie româneasca din Caucaz si nordul Marii Caspice. Din pacate, lazile cuprinzând materialul cules s-au pierdut în portul Odesa, unde fusesera aduse pentru a fi transportate, pe mare, în România.

Alte cercetari, avute in vedere de profesorul Gusti nu s-au mai putut realiza din cauza conditiilor dificile ale razboiului.

Activitatea de cercetare reincepe dupa 1948, cand conducerea muzeului este incredintata lui Gh.Focsa, fost student si colaborator al prof.Gusti. Cu toate vicisitudinile legate de lipsa de fonduri, de o anumita limitare a libertatii institutiei de a decide in privinta alegerii temelor prioritare, de ingradire totala a colaborarii si a schimburilor, pe linia investigatiilor etnologice, cu muzeele de profil din alte tari, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" reuseste sa-si defineasca si sa aplice - in conditiile si cu posibilitatile de atunci - o anumita politica care sa raspunda exigentelor unei cercetari de muzeu.

Desi muzeul nu a avut o sectie propriu-zisa de cercetare, bazandu-se pe un colectiv de muzeografi cu o buna pregatire profesionala, au fost concepute si aplicate proiecte de cercetare, dintre care unele de larga anvergura. Desigur ca, o sectie de cercetare ar fi asigurat o mai sistematica corelare a investigatiilor etnologice cu toate celelalte activitati ale muzeului. Inscrise asa cum era si firesc, in campul investigatiilor cu caracter aplicativ, cercetarile realizate de muzeu au fost fie cercetari proprii, fie in colaborare sau parteneriat cu alte institutii.

Cercetarile proprii au imbinat investigatiile asupra patrimoniului viu, din teren, cu cele legate de studiul in colectii. Ele au avut ca obiectiv imbogatirea si diversificarea patrimoniului existent din expozitia in aer liber si din colectii precum si culegerea de informatii din teren necesare cunoasterii si evidentei stiintifice a bunurilor tezaurizate si a punerii lor in valoare, prin studii si materiale de specialitate sau destinate publicului.

Cercetarile in parteneriat au fost in majoritatea lor efectuate la solicitarea altor institutii. In acest sens, s-a acordat sprijin unor muzee de profil, prin coordonarea campaniilor de cercetare pe teren sau participarea in cadrul lor, pentru depistarea si achizitionarea de piese reprezentative, in vederea organizarii sau refacerii expozitiei permanente a acestor muzee. Intre muzeele care au beneficiat , in etapa lor de inceput, de experienta si asistenta stiintifica a Muzeului Satului se numara: Muzeul Tehnicii Populare "Astra" - Sibiu; Muzeul Pomiculturii si Viticulturii - Golesti; Muzeul Agriculturii-Slobozia; Muzeul in aer liber-Bran; Muzeul Maramuresean (sectia in aer liber) - Sighetul Marmatiei; sectiile de etnografie ale muzeelor din Iasi, Drobeta-Turnu Severin, Baia Mare, Focsani, Slatina, Râmnicu Vâlcea (Bujoreni ), Suceava, Reghin etc.

Prin specialistii sai muzeul a colaborat si la cercetarile pentru elaborarea Atlasului Etnografic al Romaniei, initiate si coordonate de Institutul de Etnografie si Folclor (la vremea respectiva purtand titulatura de Institutul de Etnologice si Dialectologice ) din Bucuresti. In parteneriat cu acelasi institut s-a realizat si tema Arhitectura traditionala de cult si civila. Totodata, o serie de cercetari s-a desfasurat si finalizat in baza unor contracte incheiate cu diversi beneficiari: Institutul de Proiectare Timis (tema Valorificarea mestesugurilor traditionale romanesti in vederea exploatarii resurselor locale si a dezvoltarii industriei mici), Institutul Judetean de Proiectare Prahova (tema Arhitectura pe terenuri in panta) etc.

Dupa 1989, odata cu crearea unor posturi de cercetatori precum si cu infiintarea unei sectii de cercetare au fost reevaluate, regandite si redefinite strategiile de lucru in domeniul investigatiei etnologice, in concordanta cu specificul si misiunea institutiei, cu functiile care ii revin in calitatea sa de muzeu. Prin constituirea sectiei de cercetare si prin colaborarea ei cu celelalte compartimente ale muzeului s-a urmarit sa se asigure o temeinica baza stiintifica tuturor celorlalte activitati ale institutiei.

In elaborarea unei noi poltici in domeniul cercetarii., s-a tinut seama de necesitatile legate de acoperirea unor segmente tematice insuficient sau nesistematic studiate, de imbogatirea si diversificarea patrimoniului din expozitia de baza si din colectii, de realitatile din teren, de rapidele transformari din ultimii ani ale societatii rurale, in impact cu diferitele forme ale culturii urbane sau chiar ca urmare a unor tendinte globalizatoare, de stadiul actual al disciplinei etnologice pe plan international, de progresele ei metodologice, ca si de crearea premiselor pentru integrarea cercetarii in retelele europene de profil. Obiectivele acestei noi politici se regasesc atat in programele proprii cat si in cele care se realizeaza in parteneriat cu alte institutii din tara si strainatate. Din pacate, pe parcursul punerii lor in practica s-au inregistrat si unele disfunctionalitati, datorate desfiintarii in anul 1998 a sectiei de cercetare, dintr-o inexplicabila neintelegere a rolului pe care il indeplineste cercetarea de muzeu. Reinfiintarea acestei sectii, in contextul reorganizarii structurii muzeului si a crearii unei directii de profil, sub titulatura Cercetare-Dezvoltare-Proiectare, la sfarsitul anului 2002, a creat conditiile atat pentru asigurarea continuitatii programelor temporar intrerupte cat si pentru initerea si realizarea unor proiecte prioritare pentru muzeu.

In functie de obiectivele propuse, muzeul si-a elaborat un program sistematic de cercetare, inscris sub genericul "Etnologia de urgenta". Intre proiectele cuprinse in acest program ce vizeaza in mod special dezvoltarea pe baza cercetarilor aplicative, de teren, a patrimoniului muzeal, ca si completarea informatiilor legate de colectiile existente, se numara "Repertoriul general al arhitecturii vernaculare din Romania", "Cercetari privind restructurarea si modernizarea expozitiei permanente in aer liber, restructurarea tematica a sectorului nou al Muzeului Satului", "Cercetari interdisciplinare privind fenomenele de civilizatie rurala", "Valori precrestine si crestine ale civilizatiei rurale traditionale" etc.

Proiectul legat de restructurarea expozitiei permanente are parte din obiective finalizate. Astfel, ca urmare a cercetarilor prevazute in cadrul acestui proiect, a fost identificata si transferata in muzeu biserica din Timiseni (jud. Gorj). "Cercetarile interdisciplinare privind fenomenele de civilizatie rurala", in curs de desfasurare, sunt axate pe investigarea zonelor de coabitare etnica din tara si a acelora dinafara granitelor nationale, in care romanii sunt prezenti ca minoritate. Proiectul are ca finalitate ilustrarea in muzeu a minoritatilor nationale, ale caror trasaturi culturale sunt in prezent insuficient reflectate. In acest sens, sunt in curs de desfasurare campanii de cercetare legate de transferarea in muzeu a unor gospodarii (cu inventarul lor specific) reprezentative pentru comunitatile de sasi,turco-tatari, evrei, ucrainieni etc. Pe de alta parte, acelasi proiect isi propune sa acopere un segment patrimonial aproape complet ignorat: cel al comunitatilor rurale romanesti dinafara granitelor tarii.

Pentru aceasta, cercetarile converg in directia constituirii de colectii de obiecte, marturii ale pastrarii de catre aceste comunitati a semnelor identitatii romanesti si ale unor diferente culturale datorate convietuirii lor cu alte etnii. Parte din etapele cercetarilor ce au loc in cadrul acestui proiect se efectueaza in colaborare cu alte muzee sau sectii de profil din tara. Astfel, pentru cercetarea componentelor culturale ale minoritatii romanesti din Ucraina, s-a constituit o echipa din specialisti de la Muzeul Satului si de la Muzeul Jud. Satu Mare, care a efectuat primele anchete pe teren.

In ceea priveste proiectul pe tema "Valori precrestine si crestine ale civilizatiei populare traditionale din sud-estul Europei", acesta este prevazut a se desfasura in doua etape. Cercetarile din cadrul primei etape au ca obiect identificarea si investigarea trasaturilor distinctive ale spiritualitatii populare crestine si precrestine(coexistenta in traditia populara a valorilor si simbolurilor de origine crestina cu cele de provenienta precrestina, asocierea acestor elemente in obiceiuri, ceremonii, rituri etc.) din arealul romanesc. Ea creeaza in acelasi timp, premisele pentru o cercetare comparativa la scara europeana, respectiv a spatiului sud-est european. Aceasta cercetare ce urmeaza a se realiza in parteneriat cu institutii de profil din tarile sud - est europene constituie cea de-a doua etapa a proiectului.

Un numar insemnat de proiecte de cercetare s-au finalizat sau sunt in curs de desfasurare in cadrul unor parteneriate cu Ministerului Educatiei si Cercetarii (cercetari interdisciplinare pe tema apei; studiul tesaturilor romanesti; cercetari privind protejarea si valorificarea patrimoniului etnografic romanesc etc.), cu Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional (proiectul privind cercetarea si conservarea tezaurelor culturii imateriale: Calusul,cu finantare de la Consiliul Europei). Rezultatele cercetarilor au fost valorificate prin carti, studii, articole, comunicari stiintifice. Astfel, cercetarea avand ca obiect "Tesaturile populare" s-a finalizat prin publicarea cartii "De la fibra la covor", cu finantare de la Ministerul Cercetarii si Fundatia Culturala Romana. Totodata, rezultatele cercetarilor specialistilor de la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din cadrul proiectului pe tema Calusului, au fost publicate in volumul "Calusul - tezaur de spiritualitate".

Muzeul Satului este inclus si intr-o serie de proiecte promovate de Consiliul Europei si este un partener activ in cadrul programelor PHARE si SOCRATES.

Muzeul a fost cooptat sa participe la proiecte de cercetare initiate de muzee, institutii de profil si servicii patrimoniale din diferite tari europene (Misiunea Patrimoniului etnologic din Minsterul Culturii din Franta, Muzeul National de Arte si Traditii Populare din Paris, Ecomuzeul Grandes Landes din Sabres-Franta, Muzeul Szolnok din Ungaria etc.) In acest context o constanta a constituit-o parteneriatul cu muzeele din Franta.

Cercetarile romano-franceze si-au propus, pe de o parte, investigarea in comun a unui teren , asa cum a fost cea consacrata centrelor de ceramica din Romania, in care partenerul a fost Muzeul National de Arte si Traditii Populare din Paris,iar pe de alta, abordarea unor teme, din perspectiva comparata,prin sondarea a doua terenuri: din Romania si Franta. Pentru acest al doilea caz, au fost investigate pPracticile religioase. Prima serie de cercetari s-a finalizat prin editarea unei carti si organizarea la sediul Muzeului National de Arte si Traditii Populare din Paris, a expozitiei "Terres de Roumanie".Cea de-a doua s-a finalizat prin realizarea in comun a unor simpozioane si prin publicarea de studii si articole.