GRAFICIANUL ELVEŢIAN ANTON KAINDL
MĂRTURII ETNOGRAFICE ROMÂNEŞTI

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", vă invită să vizitaţi în perioada 19 iunie – 5 august 2008, sala „Gheorghe Focşa”, în zilele de Marţi – Duminică, orele 9 - 17 expoziţia graficianului elveţian Anton Kaindl <<Mărturii etnografice româneşti>>. Expoziţia oferă publicului 110 gravuri făcute în tehnica acvaforte cu subiecte aproape în exclusivitate din Oltenia. Achiziţionate în anul 1970 de către Muzeul de Artă din Craiova, imaginile sunt, astăzi, prezentate în cadrul acestui demers cultural. Gravurile au o deosebită valoare documentară, deoarece multe dintre ele există şi mai pot fi văzute doar în opera celui care le-a apreciat şi ne-a iubit atât de mult, graficianul elveţian Anton Kaindl, devenit conaţionalul nostru. Acesta, timp de 30 de ani, până în anul 1951 când şi-a dat obştescul sfârşit, la Bucureşti, a realizat mai multe sute de acuarele şi gravuri care au înfăţişat, în special, monumentele noastre: palate, conace, case, mănăstiri, schituri, biserici, troiţe etc. aproape din toate zonele ţării. Pentru a se putea înţelege mult mai bine acest act cultural, trebuie să subliniem spiritualitatea timpului cu referire la monumentele istorice în diversitatea lor. Considerăm că deosebit de benefică a fost îmbinarea celor întreprinse de oameni luminaţi ai timpului şi percepţia pozitivă a acestora de către stat, toate conjugate cu recepţia superlativă a Casei Regale exprimată ca atare încă de la început. Poate pe foarte mulţi va surprinde îmbrăţişarea de către domnitorul, apoi regele Carol I a fondului cultural propriu ţăranului român, stare simţită şi exprimată şi de Elisabeta, viitoarea scriitoare Carmen Sylva. Acest sentiment al regalităţii a atins rezonanţe superioare în timpul regelui Ferdinand prin cele întreprinse de mult dotata şi carismatica sa soţie, Maria. Aceasta, în anii 1911 – 1915 şi apoi în 1925 – 1926, va aduce un suprem omagiu acestui ideal, când va remodela o aripă importantă a Palatului Cotroceni, subordonând-o stilului neoromânesc sau neobrâncovenesc. După terminarea războiului, în perioada dintre aceste etape, mai exact în anul 1921 va invita în ţară un elveţian născut la Geneva, în anul 1872, şi care, probabil, apoi a trăit la Niederbayern (Bavaria Inferioară), în persoana pictorului şi gravorului Anton Kaindl.

Informaţii suplimentare: Iuliana Grumăzescu – 317. 91. 03/ int. 143 muzeulsatului_ig@yahoo.com

Copyright Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

trafic ranking Design realizat de MNSDG