|
|
|
|
Orar vizitare expoziţie aer liber
Luni - Duminică: 9:00 - 17:00
Orar vizitare sală de expoziţii "Gheorghe Focşa"
Luni, Marţi: Închis
Miercuri -Duminică: 9:00 - 17:00
Taxă
intrare
Adulţi - 6 Lei
Elevi, studenţi
- 3 Lei
Alte taxe :
Audioghid - 30 lei ;
Taxă ghidaj în limba română - 50 lei;
Taxă ghidaj în limbă străină (engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă) - 50 lei ;
ACCES GRATUIT : preşcolari, veterani, persoane cu dizabilităţi,
membri ICOM, ICOMOS, specialişti din muzee şi din
Ministerul Culturii şi Cultelor.
Casele
de bilete şi standul muzeului se închid cu 30 de
minute înaintea programului de
vizitare.
Biletul de intrare este valabil
întreaga zi.
Informaţii
suplimentare:
Biroul Relaţii Publice
Tel.: + 40 021 317 9110 , interior 143
Fax: +
40 021 317 9068
contact@muzeul-satului.ro
|
|
| |
|
| |
| |
|
|
|
|
|
| Nereju Mic, Vrancea, sec. XIX |
|
|
Localitatea Nereju Mic este situata in Depresiunea subcarpatica a Vrancei, inconjurata la vest de Muntii Vrancei, iar la est de Dealurile Odobestilor. Numele de Vrancea apare pentru prima oara intr-un document latin din 2 iulie 1431, sub forma de VRANCIA. Asezari de oameni liberi, satele vrancene au facut parte dintr-o "devalmasie de ocol" (obste, confederatie) care si-a pastrat autonomia pana la mijlocul sec. al XIX-lea, cand s-a efectuat stabilirea hotarelor satesti. In cadrul acestei devalmasii, fiecare sat avea drept de folosinta si in munte pentru intretinerea turmelor. Casa din satul Nereju Mic, construita in preajma anului 1850, fiinteaza în muzeu inca de la intemeierea acestuia, fiind aleasa ca monument reprezentativ pentru zona, de echipele sociologice care au facut cercetari la Nereju.
Pe o temelie din bolovani de rau, fixati cu pamant si lipiti cu lut, se ridica peretii din barne de brad imbinate in "cheutori drepte" si in unghi ascutit (la chiler). La interior si exterior, peretii sunt lipiti cu lut si varuiti, doar la chiler lemnul ramanand aparent. Invelitoarea acoperisului, in patru ape, este executata din sindrila de brad, taiata in "cioc de rata". Pentru a proteja constructia, apa din spate a acoperisului este prelungita la mai mult de jumatate din inaltimea peretelui casei. Casa este inconjurata de gard si prevazuta cu o poarta glisanta, lucrata din lemne de brad si fag, asamblate cu ajutorul cuielor de lemn. Langa poarta, sprijinita pe gard si pe doi stalpi infipti in pamant, se afla o mica constructie din lemn - "merindarul" in care vrancenii obisnuiau sa puna zilnic, apa si fructe, pentru trecatorii straini de sat. Gestul este expresia ospitalitatii localnicilor.
Planul casei cuprinde urmatoarele spatii: prispa, tinda mediana, " casa mica", " casa mare" si un "chiler" (camara) situat in spatele tindei si a uneia dintre camere. Organizarea spatiului de locuit este diferentiata in functie de specificul activitatilor domestice desfasurate in fiecare incapere. Mobilierul este simplu, executat de mesterii locali, cu abilitate si multa maiestrie; remarcam frumusetea pieselor din inventarul gospodaresc si ergonomicitatea formelor din lemn. Interiorul casei din Nereju este imbogatit de nenumaratele tesaturi ( toluri, paretare din lana si stergare din bumbac, cu alesaturi policrome ) dispuse in registre succesive pe trei dintre peretii incaperii ("roata"). O prezenta speciala in interiorul casei din Nereju o constituie mastile "de priveghi", obiecte rituale confectionate din lemn si blana pentru practicarea unor dansuri funebre,in cadrul obiceiurior de inmormantare.
In chiler sunt reunite diverse categorii de unelete reprezentative pentru doua dintre mestesugurile specifice zonei: sindrilaritul si vasaritul (realizarea diverselor categorii de vase din doage de lemn, impodobite prin pirogravare). Sunt expuse: scaunul de sindrilit, cutitoaia pentru doage, sfredele, ciocane, gardinare, compase, "florinti" (tipare de imprimat flori pe cofe). Alaturi de unelte sunt prezentate si produsele rezultate: cofe, sistare, tipare pentru unt si cas.
|
|
|
|
|
|
|
|
; trailOff())
; trailOff())
; trailOff())