|
Pe
vaile superioare ale Dambovitei, Raului Doamnei
si al Targului, sub culmile Pietrei Craiului si
ale Muntilor Iezer, s-a constituit de-a lungul
vremii una din cele mai interesante zone
etnografice ale tarii: Muscelul. Luandu-si
numele de la "muscele", dealuri joase si
domoale, Muscelul a fost vatra de formare a
uneia din primele formatiuni statale
romanesti.
Apropierea de Campulung, prima
capitala a Tarii Romanesti, ca si legaturile cu
Transilvania asigurate prin pasul Rucar-Bran, au
creat de timpuriu posibilitati de dezvoltare
economica a zonei. Cresterea oilor, pomicultura,
lucrul la padure si practicarea diverselor
mestesuguri au constituit ocupatiile specifice
ale locuitorilor de aici.
Satul Stanesti,
asezat pe ambele maluri ale Raului Doamnei, este
un sat de tip rasfirat, cu tendinta de alungire
pe valea râului. In decursul vremii aici, ca in
intreaga zona, s-a dezvoltat o arhitectura
populara de mare expresivitate, a carei
trasatura definitorie este ridicarea
constructiilor pe socluri inalte de piatra, ce
includ si scara de acces la nivelul de locuire.
Acest tip constructiv, reprezentativ pentru zona
Muscel, a cunoscut o larga raspandire in orasele
si targurile din Muntenia
subcarpatica.
Casa din Muzeul Satului s-a
realizat in anul 1936,dupa un exemplar existent
in sat, cu mesteri din zona. Locuintei i s-au
adaugat celelalte constructii anexa, necesare
ilustrarii modului de viata traditional: sura cu
grajd si fanar, "povarna" unde se distila tuica,
bucatarie de vara si cotete. Casa, ridicata pe
doua nivele, cuprinde in planul catului
superior, o tinda mediana cu vatra libera si
horn, precum si doua incaperi - camera de locuit
si cea rezervata oaspetilor - incalzite fiecare
cu sobe de caramida. La fatada se afla prispa cu
stalpii de lemn fasonati simplu si legati intre
ei cu arcade de paianta; balustrada face corp
comun cu zidaria masiva a soclului inalt, in
interiorul caruia este amenajat beciul. Se
creeaza astfel un contrast intre parterul
robust, masiv si formele deschise ale fatadei
etajului, ritmate de succesiunea stalpilor.
Scara de acces la nivelul locuintei este ascunsa
vederii, fiind incorporata in soclul
inalt.
Nota dominanta a organizarii
interiorului o dau numeroasele tesaturi din lana
si bumbac: toluri albe si mitoase cu fire lungi,
macate si capataie asternute pe pat, scoarte cu
alesaturi geometrice bogat colorate, prosoape
mari si mici cu decor in vergi. O piesa
specifica interiorului muscelean este
"zavastra", covor lung din lana, decorat cu
motive geometrice mari, ce imbraca peretii
camerei "curate" de jur imprejur. Costumul
muscelean se remarca prin somptuozitatea
pieselor impodobite cu alesaturi si cusaturi
geometrice, folosind pe langa firul de "arnici"
(bumbac) rosu si negru, firul metalic; de aur
sau argint.
|
;%20trailOff())
;%20trailOff())
;%20trailOff())