Home
 
Rusetu, Buzau, sec. XX  

Sat de campie cu structura geometrica, Rusetu se afla asezat pe malul drept al Calmatuiului, in partea de nord-est a Baraganului. Prima mentiune scrisa cu privire la Rusetu o aflam dintr-un document datat 1510, desi localitatea este mult mai veche, dupa cum o confirma vestigiile arheologice. Structura demografica a satului conserva doua categorii de locuitori - bastinasii si cei stabiliti in secolul al XIX-lea, cu ocazia improprietaririlor. Acestora li s-au adaugat si unii dintre ciobanii zonelor de munte ale Buzaului si sudului Transilvaniei, coborati cu turmele la iernat in baltile Dunarii. Aceasta caracteristica demografica a influentat in mod vadit evolutia culturii traditionale din localitate. Ocupatiile principale ale locuitorilor au fost agricultura si cresterea animalelor : vaci, boi, oi, cai; intr-o mai mica masura practicandu-se cultura zarzavaturilor si confectionarea carutelor.

Gospodaria din satul Rusetu, dateaza de la inceputul secolului al XX-lea si a fost reconstruita in muzeu, in anul 1936.Ea se compune din locuinta si unele anexe destinate adapostirii animalelor. Casa, este construita din paianta, cu peretii varuiti la exterior. La fatada si pe una din laturi este prevazuta cu o prispa joasa, deschisa pe stalpi de lemn simpli, nedecorati. Acoperisul este in patru ape, cu invelitoare din sita, iar pe spatele casei si pe latura dreapta, apele invelitorii sunt mult prelungite pentru acoperirea polatilor (spatii anexe ale casei). O caracteristica a casei din Rusetu este colorarea, cu rosu si albastru, a stalpilor prispei, a ancadramentelor de la ferestre si usi, precum si a braului (albastru) care inconjoara peretii casei la nivelul prispei.

Planul locuintei cuprinde o tinda mediana, doua camere de locuit, o camara, iar pe spatele casei, o poiata pentru animale. Un loc important il ocupa, in tinda, vatra libera prevazuta cu un horn larg, sub care femeile gatesc, intrand printr-o deschizatura de forma dreptunghiulara. Tot de pe aceasta vatra se face focul, cu paie si coceni de porumb, pentru incalzirea "sobei oarbe" din camera vecina. Pe jos, incaperile sunt lipite cu lut, peste care, in camerele de locuit, se astern presuri vargate. Interiorul locuintei este amenajat cu mult rafinament prin intermediul tesaturilor din lana (paretare si cuverturi pentru patruri) dar, mai ales, cu ajutorul stergarelor din borangic, amplu decorate prin tehnica "sabacului" (ajur) sau a broderiei, cu motive geometrice, vegetal-florale, zoomorfe sau avimorfe.


Copyright Muzeul Nažional al Satului "Dimitrie Gusti" Design realizat de MNSDG