|
Straveche
asezare prahoveana, satul Traisteni este atestat
documentar inca din anul 1605, cand Radu Serban,
domnul Tarii Romanesti, intareste "ocina in
Trestieni, cu vad de moara". Localitatea se afla
intre apa Prahovei si a Teleajenului,
inconjurata de muntii Negrasul, Prislopul Mic si
Fundurile. Gospodariile sunt rasfirate de-a
lungul celor trei cursuri de apa - Doftana,
Negrasul si Prislopul. Ocupatiile principale ale
locuitorilor erau cresterea animalelor, lucrul
la padure, carausia, industria casnica textila
si, intr-o masura mai mica, agricultura si
pomicultura.
Gospodaria adusa in muzeu in
anul 1936, este reprezentativa pentru secolul al
XIX-lea, fiind alcatuita din casa propriu-zisa
si o anexa: cotetul de porci si pasari.
Construita pe temelie inalta din piatra,
locuinta are peretii din barne de fag incheiate
la colturi "staneste". Peretii sunt lipiti si
varuiti. Acoperisul casei este in patru ape, cu
invelitoare din sindrila, asezata in tehnica
"cioc si scoc". Prispa ce inconjoara casa de
jur-imprejur are la fatada o balustrada din
scanduri traforate si un foisor, dispus
asimetric, cu acoperis individual, in trei ape.
Foisorul protejeaza intrarea la pivnita, care
ocupa spatiul de sub foisor si camera de
locuit.
Un bogat decor realizat prin
cioplire si traforare se desfasoara de-a lungul
fatadei (balustrada prispei si a foisorului,
stalpii). In plan, casa cuprinde doua incaperi
dispuse de o parte si de alta a tindei. In cele
doua incaperi se remarca silueta eleganta a
sobele din caramida; soba cu plita pentru gatit,
in camera de locuit si o soba cu cotlon si
firida in camera de oaspeti. Principalele piese
de mobilier - paturi, mese, scaune, cuiere, lazi
de zestre - sunt executate de mesterii locali cu
multa maiestrie, impunandu-se prin forme si
compozitii decorative ingenioase si expresive in
plan estetic.
Majoritatea acestor piese
sunt impodobite cu motive geometrice incizate,
sculptate sau crestate. Specificul interiorului
locuintei prahovene este dat de folosirea
stergarelor si a batistelor din bumbac, brodate
cu arnici rosu si negru, intr-o infinitate de
compozitii plastico-decorative, bazate pe
simbolismul unor motive stravechi - geometrice,
vegetale si antropomorfe. Aceste piese formeaza
"roata casei", fiind etalate de jur imprejurul
peretilor, cat mai aproape de tavan. Tesaturile
din lana - tolurile si velintele - sunt
realizate intr-o gama cromatica vie, dar
armonioasa.
|
;%20trailOff())
;%20trailOff())
;%20trailOff())
;%20trailOff())
;%20trailOff())