PROGRAM DE VIZITARE

Orar vizitare expoziţie aer liber
Luni: 09:00 - 17:00
Marţi - Duminică : 09:00 - 19:00

Orar vizitare sală de expoziţii "Gheorghe Focşa"
Luni, Marţi: Închis
Miercuri -Duminică: 10:00 - 18:00

Taxă intrare
Adulţi - 6 Lei
Elevi, studenţi - 3 Lei

Alte taxe :
Audioghid - 30 lei ;
Taxă ghidaj în limba română - 50 lei;
Taxă ghidaj în limbă străină (engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă) - 50 lei ;

ACCES GRATUIT : preşcolari, veterani, persoane cu dizabilităţi, membri ICOM, ICOMOS, specialişti din muzee şi din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Casele de bilete şi standul muzeului se închid cu 30 de minute înaintea programului de vizitare.

Biletul de intrare este valabil întreaga zi.

Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice

Tel.: + 40 021 317 9110 , interior 143
Fax: + 40 021 317 9068
contact@muzeul-satului.ro
Castranova, Dolj, XIX  

Satul Castranova se afla in nord-vestul Campiei Romanatilor, la distanta egala de Craiova si Caracal. In apropierea localitatii se afla vestigiile unui castru roman, de la care satul si-a luat mult mai tarziu numele. Ocupatiile locuitorilor au fost agricultura si cresterea vitelor. In decursul timpului, terenurile agricole s-au marit ca urmare a defrisarii padurilor de stejar preponderente in zona. Din punct de vedere tipologic, Castranova este un sat adunat, cu unele ramificatii pornind din ulita principala.

Cei mai multi locuitori din zona Romanati au fost in epoca feudala aserviti de catre marii proprietari de pamant, satul Castranova fiind atestat documentar in timpul domniei lui Mihai Viteazu ca sat domnesc. Aici, in sudul tarii, in preajma Dunarii a supravietuit pana in primele decenii ale secolului nostru bordeiul, un tip arhaic de locuinta, identificat inca din neolitic pe intreg teritoriul Europei. Perpetuarea acestui sistem constructiv s-a datorat si conditiilor social-istorice vitrege: in acest perimetru au fost frecvente incursiunile turcesti care distrugeau asezarile, incendiindu-le.

Bordeiul din satul Castranova a fost transferat in muzeu in anul 1949. Construit la jumatatea secolului al XIX - lea bordeiul ilustreaza diferentierile sociale existente in randul taranimii Planul cuprinde 3 incaperi: camera "la foc", camera de locuit si "celarul". Din punct de vedere constructiv, peretii longitudinali sunt facuti din blani masive de stejar care captusesc groapa, escavata si hidroizolata prin arderea de lemne. Peretii transversali sunt executati din caramida, in ei fiind incastrate cele 4 furci care sustin grinda principala a constructiei. Acoperisul este in doua ape, cu o sarpanta din trunchiuri de stejar cioplite cu barda ("martaci"), peste care s-au pus straturi succesive de trestie, paie si pamant. Intrarea in bordei este realizata printr-un garlici in panta, flancat de doua "cosoroabe" sculptate in forma de cap de cal. Coborand pe panta garliciului, se intra în camera numita "la foc", unde, in coltul din dreapta, se afla vatra cu horn larg. Pe vatra si in preajma ei sunt expuse o serie de obiecte legate de prepararea, pastrarea si servirea hranei, precum testul de lut, frigari, pirostrii, cauce, caldari, tigai, oale, strachini si tiugi.

Din camera "la foc", se intra in "celar" (depozitul de alimente cu butoaie, lazi si hambare) si in camera de locuit. In aceasta incapere se afla o "soba oarba" (cu gura de alimentare in camera alaturata, "la foc") si diverse piese de mobilier lucrate in zona (lazi de zestre, polite). Tesaturile traditionale - scoarte si chilimuri din lana, decorate cu motive geometrice florale, zoomorfe si antropomorfe - impodobesc interiorul, conferindu-i caldura, frumusete si specific zonal. Din randul pieselor de port se remarca catrintele femeiesti, cu alesaturi bogate si cojoacele de miresa, lucrate de vestiti cojocari de la Vadastra si Visina.

Copyright Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

 trafic ranking Design realizat de MNSDG