PROGRAM DE VIZITARE

Orar vizitare expoziţie aer liber
Luni: 09:00 - 17:00
Marţi - Duminică : 09:00 - 19:00

Orar vizitare sală de expoziţii "Gheorghe Focşa"
Luni, Marţi: Închis
Miercuri -Duminică: 10:00 - 18:00

Taxă intrare
Adulţi - 6 Lei
Elevi, studenţi - 3 Lei

Alte taxe :
Audioghid - 30 lei ;
Taxă ghidaj în limba română - 50 lei;
Taxă ghidaj în limbă străină (engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă) - 50 lei ;

ACCES GRATUIT : preşcolari, veterani, persoane cu dizabilităţi, membri ICOM, ICOMOS, specialişti din muzee şi din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Casele de bilete şi standul muzeului se închid cu 30 de minute înaintea programului de vizitare.

Biletul de intrare este valabil întreaga zi.

Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice

Tel.: + 40 021 317 9110 , interior 143
Fax: + 40 021 317 9068
contact@muzeul-satului.ro
Moara de apa, Plavisevita, jud. Mehedinti, XIX  

Aparitia morii de apa pentru cereale, cu roata orizontala, avand transmisia miscarii, de la roata la piatra alergatoare, direcata, este o creatie a gandirii si experientei lumii greco-orientale. Romanii perfectioneaza aceasta inventie, adaugandui un nou angrenaj format din doua roti dintate, diferentiate ca diametru, perpendiculare una pe alta, care permite folosirea rotii hidraulice-verticale.

Acest fapt face posibil multiplicarea vitezei de rotatie a pietrei "alergatoare", dar si folosirea unor pietre de sfarmat grauntele cu un diaetru mult mai mare, crescand proportional si randamentul acestei instalatii.

Descoperirile arheologice arata ca moara de apa a patruns si in centrele mai aglomerate din Dacia Romana. fracmente de pietre intregi de moara, folosite in secolele II-III d.H.R., se afla in patrimoniul unor muzee de istorie din Romania(Deva, Alba Iulia, Cluj Napoca). Documente scrise despre folosirea morilor de apa in teritoriile locuite de romani avem inca din secolul al XIII-lea(Diploma Ioanitilor, 1274). Defapt, in epoca feudala, secolele X-XIII, folosirea energiei hidraulice se generalizeaza in toata Europa. Romania fiind mult timp o tara preponderent agraara, cu un relief variat si o retea densa de ape curgatoare a pastrat pana in a 2 jumatate a secolului al XX-lea un mare numar de instalatii hidraulice taranesti: mori de cereale cu roata orizontala(ciutura/facaie) si cu roata verticala, instalatii de irigat gradinile, pive pentru prelucrarea tesaturilor din lana, instalatii pentru prelucrat semintele oleaginoase(dovleac, floarea soarelui, nuca), steampuri pentru zdrobit minereu aurifer.

Moara cu roata orizontala (cu ciutura, cu turbina, cu facaie sau cu titirez, cum este denumita in diferite zone), reprezinta cel mai interesant tip de moara din tara, roata orizontala sau ciutura fiind considerata ca prototipul turbinelor de mai tarziu. Moara cu ciutura s-a dezvoltat si mentinut pe cursuri de apa cu debit mic, dar cu viteza de curgere mare, avand un randament mult sporit fata de rasnita manuala.

Cele doua mori - moara din Plavisevita si cea din Teregova - au fost aduse in muzeu in anul 1969 si respectiv in 1961, fiind primele exemplare de acest gen expuse intr-un muzeu in aer liber. 1969. Moara din Plavisevita are sistemul de aductiune printr-un jgheab deschis, in timp ce moara din Teregova are un sistem de aductiune reglabil printr-un cilindru numit local "butoi", "butoni" sau "buturoni", prevazut cu un capac ce se poate inchide sau deschide, in functie de debitul de apa variabil. Adapostite in constructii de dimensiuni mici, alcatuite din blani de stejar pe socluri de piatra, morile cu ciutura reprezinta o dovada a ingeniozitatii creatoare a poporului roman, fapt confirmat si de prezenta in marile muzee etnografice ale Europei sub denumi­rea de "moara romaneasca ".

Copyright Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

 trafic ranking Design realizat de MNSDG