Din stravechea "Tara a Oasului" - pomenita in cronica lui Grigore Ureche - a fost adusa in anul 1936 o casa din Moiseni, sat asezat pe colinele din rasaritul depresiunii, spre "Tara Maramuresului". Gospodariile sunt risipite pe micile proprietati, printre culturile de porumb si cartofi sau livezile de pruni, ciresi, meri si nuci; cresterea oilor si a vitelor constituie - alaturi de agricultura si pomicultura - ocupatiile locuitorilor. Intrarea in gospodarie se face printr-o originala poarta numita "vranita cu boc" care, desi masiva, se poate deschide si inchide cu usurinta, datorita ingeniosului sistem de echilibrare a parghiei batantului pe un butuc ingropat in pamant.

Casa, construita in anul 1780, are in plan trei incaperi (camera, tinda si camara) cu prispa partiala la fatada,in dreptul camarii si tindei, cat si pe latura ingusta. Peretii sunt formati din cate trei barne masive de stejar cioplite cu securea. Acoperisul in patru ape este cu pante foarte repezi, iar ca proportii se inscrie in raportul de 1/3. Invelitoarea este din dranita de stejar, "horjita" (imbinata in sistemul nut si feder). Pe coama se afla o "horneta" pentru evacuarea fumului din pod. De o remarcabila valoare artistica este decoratia cioplita si sculptata, plasata pe poarta, pe balustrada prispei, pe ancadramentele usii si ferestrelor casei precum si pe constructiile anexa. Ca plan locuinta se inscrie in tipurile arhaice de casa formata din: tinda, camera de locuit ("soba") si camara.

Printr-o usa masiva de stejar, asigurata cu incuietoarea secreta din lemn, se patrunde in tinda unde se afla "tiara" (razboiul de tesut) si diferite unelte necesare prelucrarii lanii si canepii. In camera, in coltul din dreapta, este plasat "cuptorul cu stiol" placat cu cahle din ceramica smaltuita,pentru a pastra caldura. Deasupra patului se afla "rudarul" (culmea) pe care sunt dispuse, in registre succesive, trei tipuri de tesaturi bogat decorate, care exprima, prin tipul de compozitie - geometric, vegetal si floral - creatia a trei generatii. Cuierele din lemn cioplit, pozitionate pe pereti, imediat sub plafon, sustin icoane pe sticla lucrate la Nicula si blide smaltuite de ceramica, din vestitul centru de la Vama. Pe mester-grinda sunt prinse "olurile de nanas" (ulcioarele primite de nas in dar, de la fini, la sarbatori).