Surdesti, Maramures

Unitatea adusa in muzeu in 1967 dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, provenind din Tara Chioarului, zona care alaturi de alte "tari" romanesti (Maramures, Fagaras, Hateg etc.), atesta vechea organizarea politica a populatiei romanesti, cu mult inainte de constituirea primelor formatiuni statale. In concordanta cu mediul geografic, evolutia istorica si de conditiile social-economice, satul Surdesti s-a dezvoltat ca sat de tip rasfirat, reprezentativ pentru asezarile romanesti din zona colinara.Ocupatiile traditionale sunt agricultura, pomicultura, cresterea animalelor, mineritul si lucrul la padure. Modul de asezare al constructiilor - sura cu grajd, la intrarea în gospodarie,spre ulita si casa, plasata in a doua parte a curtii - inscrie structura gospodariei in tipul cunoscut sub numele de gospodarie cu "curte dubla", specifica satelor cu economie pastoral - agricola.

Complexul arhitectonic din muzeu este compus din: casa de locuit, sura, gabanas, cotet pentru porci,"cosarca", grajd "la oi" si "bujdei" (instalatie pentru uscat fructe). Tehnicile constructive de îmbinare a lemnului: "cauceste", pentru barnele rotunde ale casei si grajdului "la oi", "dreapta" pentru peretii cotetului de porci si "in coada de randunica" pentru peretii gabanasului, precum si imbinarea in "sehi" (barne fasonate) fixate vertical în talpi, intre care sunt ridicati peretii din blani, de la sura, demonstreaza performanta tehnica si maiestria mesterilor dulgheri din zona. Planul casei este alcatuit din 3 incaperi: tinda neincalzita, camera de locuit ("casa") si camara. Plafonul camerei de locuit este construit din grinzi aparente dispuse perpendicular fata de peretii longitudinali si sprijinite pe o monumentala "mester grinda" care traverseaza intreaga constructie.

La exterior casa are lipit spatiul dintre grinzi si apoi varuit ceea ce confera fatadei un aspect cu totul particular. La interior peretii sunt lipiti si varuiti, iar pardoseala este din pamant batut. In partea dreapta a camerei se afla cuptorul cu "sas", patul si, deasupra, "ruda".Pe partea stanga, o lavita masiva,care serveste pentru odihna si dormit,o lada de zestre si un cuier pentru cancee smaltuite si icoane pictate pe sticla. Pe peretele opus intrarii sunt dispuse blide cu stergare, iar langa fereastra,o masa cu doua scaune inalte.

Majoritatea pieselor de mobilier provin din centrul specializat de la Plopis, sat invecinat cu Surdesti. Stergarele, lepedeele, fetele de masa, capataiele de perna si diversele tesaturi din lana si bumbac, care impodobesc interiorul casei, dovedesc priceperea si un bunul gust al celor care le-au realizat.