Construite in 1815, casa si camara din satul Salciua de Jos, au fost aduse in muzeu in anul 1936.Ele sunt reprezentative pentru arhitectura traditionala din Muntii Apuseni. Salciua este o localitate situata pe terasele aluvionare ale vaii Ariesului, gospodariile rasfirandu-se pe pantele muntelui si pe cursurile afluientilor Ariesului. Atestat documentar abia in 1365, satul este, fara indoiala, mult mai vechi. In secolul al XIII-lea, intre Mures si Aries existau aproape 30 de sate de tarani liberi; numele satelor de aici - ca si cel al satului Salciua - isi au originea in particularitatile geografice ale locurilor. Dupa 1347 - in urma rascoalei de la Bobalna - taranimea transilvaneana este aservita, astfel incat si locuitorii satului Salciua devin iobagi. Ei vor lua parte la toate luptele de eliberare sociala si nationala, remarcandu-se participarea lor la rascoala lui Horia, Closca si Crisan din 1784.

Casa din Salciua de Jos este un exemplar tipic pentru o anumita perioada din evolutia arhitecturii vernaculare romanesti din zona. Planul casei, cel mai raspandit pana in secolul XX, cuprinde: tinda si o camera, cu prispa la fatada, deschisa pe stalpi uniti prin elegante arcade. Construita din cununi de barne de brad cioplite in patru fete, casa are acoperis in partu ape, cu pante repezi si incadrat ca proportii in raportul de 1/3. Invelitoarea este realizata din paie de griu "calcate cu piciorul", pe sarpanta din lemn. Camara pentru haine are structura si fatada aproape identice cu cele ale casei, subliniind unitatea ansamblului.

Interiorul casei este spatios si bogat impodobit.In tinda se afla amplasata o vatra inalta de 0,50 m peste care este suspendat un cos piramidal, construit din placi de bazalt sprijinite pe un esafodaj din lemn.

Mobilierul incaperii cuprinde: un pat inalt fixat pe doua laturi intre barnele peretilor, lavite, o masa inalta si cateva scaune cu spatar cioplit. Lazile de zestre, un leagan fixat de grinzile tavanului si furcile de tors, sunt dovada unei creatii in lemn de o remarcabila valoare estetica.Amenajarea decorativa a spatiului de locuit este completata cu servete tesute din bumbac,asezate pe dupa farfuriile din faianta, agatate pe pereti si pe dupa icoanele pe sticla. Friza canceelor de ceramica, insiruite pe un cuier fixat pe perete,imediat sub plafon ,completeaza structura interiorului.