PROGRAM DE VIZITARE

Orar vizitare expoziţie aer liber
Luni: 09:00 - 17:00
Marţi - Duminică : 09:00 - 19:00

Orar vizitare sală de expoziţii "Gheorghe Focşa"
Luni, Marţi: Închis
Miercuri -Duminică: 10:00 - 18:00

Taxă intrare
Adulţi - 6 Lei
Elevi, studenţi - 3 Lei

Alte taxe :
Audioghid - 30 lei ;
Taxă ghidaj în limba română - 50 lei;
Taxă ghidaj în limbă străină (engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă) - 50 lei ;

ACCES GRATUIT : preşcolari, veterani, persoane cu dizabilităţi, membri ICOM, ICOMOS, specialişti din muzee şi din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Casele de bilete şi standul muzeului se închid cu 30 de minute înaintea programului de vizitare.

Biletul de intrare este valabil întreaga zi.

Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice

Tel.: + 40 021 317 9110 , interior 143
Fax: + 40 021 317 9068
contact@muzeul-satului.ro
Instalatii hidraulice pentru prelucrat semintele oleaginoase  

În cadrul economiei de tip autarhic, caracteristica Evului mediu, gospodaria traditionala trebuia sa asigure toata gama de produse necesare vietii. În acest context, obtinerea uleiului din semintele de dovleac, canepa, nuca si apoi de floarea soarelui,se realiza prin procedee care au evoluat în timp, de la piua cu pisalog, actionata manual, la piua cu saget,i actionata hidraulic si teascul cu surub.

Odata cu evolutia tehnologica - transformarea miscarii circulare intr-o miscare de translatie, prin intermediul axului cu came -a crescut si randamentul instalatiilor hidraulice pentru preluctarea semintelor oleaginoase("oloinitele"). Roata hidraulica, cu cupe sau palete, folosita cu mult înainte la morile pentru cereale, se va monta pe un fus cu pene care ridica maiele pivelor,steampurile zdrobitoarelor de minereu, pânza ferestraielor sau or, ciocanele fierariilor.

Aceasta solutie a fost adoptata de mesterii - constructori ai Pivei de ulei din Rasinari, judetul Sibiu si ai Oloinitei din satul Valea Mica - Zlatna, judetul Alba, monumente achizitionate de Muzeul Satului în anul 1954 si respectiv 1967. Oloinita de la Valea Mica se afla într-un adapost cu un pronuntat caracter arhaic: sase stâlpi de lemn, înconjurati de un zid scund de piatra sustin un acoperis în patru ape, cu invelitoare din paie. Instalatia, construita în secolul XIX-lea, este compusa din doua mecanisme simple de lemn: unul pentru zdrobirea semintelor - piua propriu-zisa si altul pentru extragerea uleiului - teascul. Alaturat se afla cuptorul, prevazutîn partea superioara cu o plita metalica necesara prajirii fainii obtinute din zdrobirea semintelor.

Sub acelasi acoperis se mai afla o roata mobila de piatra, tinuta în pozitia verticala cu ajutorul unui fus de lemn fixat orizontal în roata si legata de un pociumb. Aceasta este o instalatie aparte si servea aici si ­la zdrobirea merelor si perelor (în general padurete) din mustul carora se obtinea apoi, prin fermentatie, otetul alimentar. În alte zone, în ea se zdrobeau chiar semintele oleaginoase.

Piua din Rasinari, impreuna cu Teascul de la Gura Râului, judetul Sibiu, a carui furca masiva este datata "1794", sunt doua elemente ale unei singure instalatii, provenind din sate diferite dar apartinând aceleiasi zone - Marginimea Sibiului. Piua, mai complexa decât cea de la Valea Mica, are si doua site pentru cernutul semintelor, care sunt actionate mecanic, tot prin intermediul unui arbore cotit pus in miscare, printr-o curea, de forta hidraulica.

Instalatia este adapostita într-o constructie cu postament de piatra, peretii din scândura batuta pe un schelet din stâlpi de lemn, iar acoperisul în patru ape, are învelitoarea din dranita. Stadiul mai evoluat al acestei pive este consecinta construirii si functionarii ei într-un sat specializat în industria piuaritului si vâltoritului.

Procesul tehnologic de obtinere a uleiului.Semintele, puse in scobiturile("oale") dintr-un trunchi masiv, sunt pisate prin caderea ritmica a pivelor actionate de forta apei care invarte roate cu cupe. Dupa ce se piseaza bine, produsul rezultat se scoate din scobitura si se cerne manual la instalatia de la Valea Mica, mecanic la cea de la Gura Râului, înlaturându-se astfel cojile si ramânând doar miezul sub forma de faina. Faina rezultata se umezeste cu apa calduta, se sareaza, unii adauga si putina ceapa, se framânta si se fac blusi (cocolosi) de marimea pumnului, strângându-se puternic în palme; blusii apoi se sparg si se refac din nou, operatia repetându­-se de mai multe ori, pâna când faina devine cât mai uscata; se pune apoi pe plita cuptorului unde se prajeste lent si uniform. Pasta rezultata se preia într-un saculet de panura si, înfierbântata, se introduce cu atentie într-un vas cilindric "cos" care se aseaza în oala teascului, fiind presata pâna când se apreciaza ca s-a scurs tot uleiul (printr-un orificiu amenajat în talpa teascului) într-un vas.

Teascurile instalatiilor amintite mai sus au aceleasi principii de functionare - pârghia - si partile constitutive asemanatoare: "ursul", un stâlp gros fixat în pamânt, înalt de circa 3 m, prevazut cu o scobitura la partea de sus, unde se introduce un capat al "grinzii" sau al "furcii". Grinda, lunga de aproximativ 4 m, apasa un piston de lemn numit "popa" asezat vertical între ea si oala, formând sistemul simplu de pârghie.Forta de apasare crestea datorita greutatii cosului cu pietre care se ridica odata cu surubul - la teascul de la Valea Mica si ramâne nemiscat la teascul de la Gura Râului. Executarea surubului din lemn presupune o maiestrie deosebita. Instalatiile de prelucrat seminte oleaginoase se înscriu în gama larga a tehnicii populare care atesta geniul creator al mesterilor tarani.

Copyright Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

 trafic ranking Design realizat de MNSDG