Program astazi 09:00 - 19:00

Arhitectura vernaculara

Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative  provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. 


SECTORUL „NOU” - Începând cu anii '60, în România a fost creată o importantă reţea de muzee în aer liber, această activitate înscriindu-se dezideratelor europene de salvare a patrimoniului tradiţional construit. Deşi, se prefera la acea dată (ca şi acum) conservarea in situ a monumentului pentru a nu împieta asupra ambientului natural din care a crescut iniţial, totuşi, datorită condiţiilor impuse de legislaţie ca şi de dificultatea prezentării in situ a unui asemenea tip de construcţie, s-a adoptat, ca principala metodă de salvare, transferarea în muzee în aer liber. A fost singura cale care a dus la salvarea efectivă a unor exemplare deosebite de construcţii vernaculare precum şi la crearea unei puternice reţele de muzee în aer liber care astăzi însumează 19 unităţi. În acest context, Muzeul  Satului din Bucureşti a fost un reper paradigmatic, Experienţa acumulată înainte de 1936, metoda ştiinţifică promovată de Dimitrie Gusti şi de Şcoala sociologică de la Bucureşti precum şi perfecţionarea acesteia de către generaţia îndrumată de reputatul sociolog au impulsionat cercetarea de teren în vederea creării altor muzee.



Colectii patrimoniu

Activitatea de evidenţă se referă la consemnarea informaţiilor legate de fiecare bun cultural în scopul cunoaşterii, cercetării ştiinţifice, gestionării colecţiilor, protejării, valorificării ştiinţifice şi culturale în interes public. Cercetarea ştiinţifică, organizarea expoziţiei pemanente, a unor expoziţii temporare, activităţile cultural educative depind de evidenţa scriptică a bunurilor culturale, activitate prioritară cu desfăşurare continuă.

 

Evidenţa se referă atât la patrimoniul conservat, protejat şi cercetat în cadrul celor 10 colecţii (Lemn, Port Popular, Scoarţe, Obiceiuri, Religioase, Textile, Ceramică, Documentare, Ţări Străine, Jucării) cât şi la cel aflat în expoziţia permanentă (în inventarul celor 364 monumente). Un număr de 9081 obiecte se află în inventarul expoziţiei în aer liber, restul de 47.989 fiind gestionat în perimetrul celor 10 spaţii amenajate modern şi dotate cu aparatură corespunzătoare în noua clădire multifuncţională.

 

Personalul secţiei se ocupă cu meticulozitate şi profesionalism de gestionarea patrimoniului material şi informaţional, de la organizarea depozitelor şi permanenta supraveghere a stării de sănătate a obiectelor, la identificarea şi consemnarea fiecarui detaliu ştiinţific şi istoric, într-o strânsă şi necesară colaborare dintre gestionarii custode ai colecţiilor, trezorier şi muzeografi.

Cartea de identitate a unui obiect de patrimoniu, datele sale de identificare, povestea lui unică, valenţele care îi conferă acest statut se regăsesc în evidenţa secţiei, în baza de date, registre de inventar, fişe analitice de evidenţă, a căror actualizare şi revizuire continuă implică un volum impresionant de muncă.





Colectii documente

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” deţine o colecţie de arhivă documentară structurată pe 16 subcolecţii, ce însumează peste 300.000 de obiecte, constituite, în funcţie de materialele suport, din rezultate ale cercetărilor muzeografice sau academice desfăşurate pe întreaga perioadă de viaţă a muzeului sau chiar din cea premergătoare înfiinţării lui, astfel deţine: imagini foto şi video (stocate pe suport de sticlă sau celuloid – clişee de diferite dimensiuni Leika, 6 x 6 cm; 9 x 11 cm; 10 x 15, diapozitive 6 x 6 cm şi Leika şi benzi de film pe 6 şi 9 mm, casete video, diafilme; pe hârtie – fotografii, hărţi, planşe, planuri etc.); documente ştiinţifice (toate pe suport de hârtie, constituite în mate sau dosare); documente audio (casete, benzi de magnetofon, discuri de vinil etc.).

 

Informaţiile deţinute în colecţii provin din perioada Şcolii sociologice, precum cea Ştiinţifică, Fototeca sau Clişoteca sau de când tehnica respectivă a putut fi folosită de specialiştii muzeului, de exemplu: colecţiile de benzi de magnetofon, de casete video sau de discuri de pick-up.

Ultimii ani au însemnat pentru MNS DG o puternică etapă de digitizare a materialelor deja existente în colecţiile de arhivă, luând fiinţă colecţia de CD-uri şi DVD-uri, care se dezvoltă, în acelaşi timp, şi cu rezultatele activităţii curente (cercetări de teren, acţiuni de conservare-restaurare, manifestări artistice din cadrul muzeului sau la care participă)